Invitație la viitor: spectator sau jucător?

Ajuns la 40 de ani, încep să mă uit mai mult la viitor decât la prezent, curios fiind unde vor duce maratonul tehnologic, modificările climatice și polarizarea puterii la nivel global. Inteligență artificială, machine learning, drone, roboți umanoizi, bitcoin, blockchain, medtech, doar căteva din lucrurile pe care astăzi le discutăm relaxați la o pizza cu prietenii, deși în urmă cu nu foarte mulți ani erau subiecte de filme SF.

Viitorul a fost întotdeauna un subiect fascinant, abordat în nenumărate filme și cărți, cărora la început le spuneam S.F. (science-fiction), însă, cu timpul, au devenit realitate. Cu siguranță ați auzit, sau chiar văzut, „Înapoi în viitor” (1985), „Minority Report” (2002), „The Truman Show” (1998), „2001: A Space odyssey” (1968), „The Matrix” (1999), „I Robot” (2004), „Enemy of the State” (1998) sau chiar seria animată ”The Jetsons” (1962).

Simpaticul serial animat prezenta câteva inovații tehnologice care, la momentul respectiv, păreau de domeniul imposibilului, însă astăzi sunt prezente în viețile noastre. Apelurile video, tabletele, aspiratorul robot, mașinile zburătoare, ceasurile inteligente, dronele, hologramele sau mâncarea printată 3D, toate au fost prezentate cu imaginație în desenul animat din 1962.

Toate aceste filme prezentau o lume greu de acceptat și înțeles pentru momentul lansării lor, o lume cu roboți, recunoaștere facială, comunicare video, telefonie mobilă, mașini zburătoare, electrice sau care se conduceau singure. Și, cu toate acestea, aceasta este lumea noastră de azi, în mare parte.

Într-o zi de joi, 18 aprilie 1963, Ohio News Jurnal publica un articol intitulat „În viitor, vei putea purta telefonul în buzunar”, în care Frederick Huntsman, directorul unei companii de telefonie, afirma că acest lucru este domeniul viitorului, însă cu siguranță se va întâmpla. Zece ani mai târziu, la New York, apărea primul telefon mobil, Motorola DynaTAC 8000X, care cântărea două kg și era destul de greu de pus în buzunar. După încă zece ani, în 1983, Motorola deveneaprimul telefon mobil comercializat la scară largă, confirmând astfel viziunea lui Huntsman.

Multe din ideile prezentate în cărțile sau filmele anilor ’70-’80, astăzi au devenit realitate și constituie chiar elemente indispensabile ale vieților noastre. Imaginația regizorală a fost sursă de inspirație pentru cei care au înțeles că viitorul se întâmplă și trebuie „jucat”, și astfel au apărut ideile revoluționare pe care astăzi le cunoaștem cu toții, în special în zona tehnologiei.

Mă uit în trecut, la cum au fost previzionate o serie de inovații tehnologice importante, și mă întreb de ce astăzi nu ne uităm cu mai multă curiozitate activă la ce se estimează că se va întâmpla în viitor. Este anxietate, vortexul prezentului sau pur și simplu așteptarea ca altcineva să aducă viitorul în prezent? Oricare ar fi răspunsul, cred că este important să ne folosim de multitudinea de informații pe care le avem astăzi la îndemănă, comparativ cu anii ’70-’80, pentru a fi și noi „jucători” ai viitorului și nu doar simpli spectatori.

Informația este peste tot. Și, dacă am plecat pe exemplul filmelor, care sunt șansele ca scenariile unor filme precum „Avatar”, „Tenet”, „Anon”, „Arrival”, „Interstallar”, „The Day After Tomorrow”, „Don’t look up” sau „The Tomorrow War” să devină realitate? Pentru că, în zilele noastre, nu ni se mai pare ceva extraordinar ca roboții umanoizi să facă parte din fiecare casă sau ca mașinile să zboare.

Ne este, însă, greu să acceptam colonizarea unor alte planete din cauza schimbărilor climatice drastice de pe Terra, eradicarea tuturor bolilor cunoscute sau supremația inteligenței artificiale.Referitor la acest ultim exemplu, deja se întâmplă, iar conceptul de singularitate este aproape atins, unii estimând acest moment ca fiind anul 2025. Acest concept de singularitate descrie acel moment în care inteligența artificială va egala sau depăși inteligența umană. Greu de digerat, nu?

Viitorul se întămplă cu o viteză mult mai mare ca în trecut, iar pandemia, războiul, schimbările climatice și limitarea resurselor contribuie la schimbări permanente. Este nevoie de o bună adaptabilitate și flexibilitate precum și o deschidere către imposibil. Căci imposibilul, treptat, va dispărea din limbajul nostru.